Reguli speciale de navigatie pe sectorul Dunarii cuprins intre rada Sulina si portul Braila (km 175)

Prezentele "Reguli speciale de navigatie" se aplica pe Dunarea de Jos de la Braila (km 175) la rada Sulina, si au fost întocmite de Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - Galati, denumita în text "Administratie", în baza articolului 23 din "Conventia despre Regimul Navigatiei pe Dunare", încheiata la Belgrad la data de 18 august 1948 si "Dispozitiilor Fundamentale relative la navigatia pe Dunare" adoptate de Comisia Dunarii în anul 2010.

CAPITOLUL 1

REGULI GENERALE

Articolul 1.01

Domeniul de aplicare

Prezentele reguli speciale completeaza prevederile "Regulamentului de Navigatie pe Dunare din Partea - I", precizând conditiile speciale de navigatie pentru sectorul maritim al Dunarii de Jos cuprins între Braila (km 175) si rada Sulina inclusiv si se aplica tuturor navelor maritime, fluvio-maritime si fluviale ce navigheaza izolat sau în formatie în acest sector.

 

Articolul 1.02

Obligatii

  1. Conducatorii tuturor navelor fara deosebire de pavilionul pe care îl arboreaza, care navigheaza pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, cuprins între Braila (km 175) si rada Sulina inclusiv sunt obligati sa respecte prezentele reguli.
  2. Navele maritime sunt obligate sa aiba luminile si semnalele prevazute în "Regulile internationale pentru prevenirea abordajelor pe mare".

 

Articolul 1.03

Semnificatia unor termeni

În prezentul Regulament:

a) termenul "pilot" semnifica acea persoana care poseda un brevet corespunzator si care face parte din corpul de piloti al Administratiei sau autorizata de aceasta în baza unui examen pentru a pilota navele pe sectorul maritim al Dunarii de Jos cuprins între rada Sulina si portul Braila (km 175);

b) termenul "nava pilotata" semnifica orice nava, mijloc plutitor sau instalatie plutitoare, convoi sau orice alte corpuri plutitoare care naviga izolat sau în formatie si care beneficiaza de serviciile unui pilot;

c) termenul "Administratie" semnifica Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - Galati;

d) termenul "nava fluvio-maritima" semnifica o nava care este construita si echipata pentru a naviga în siguranta pe mare si pe caile navigabile interioare.

e) ceilalti termeni folositi, au întelesul prezentat în Partea - I "Regulamentul de navigatie pe Dunare".

 

Articolul 1.04

Avize catre navigatori

Prevederile prezentelor Reguli se completeaza prin Avize catre navigatori emise de Administratie. Aceste avize se aduc la cunostinta navigatorilor prin intermediul capitaniilor de port, si se publica în Buletinul Hidrometeorologic pentru Dunare. În anumite cazuri aceste avize se aduc la cunostinta navigatorilor si în cadrul Buletinului Hidrologic care se transmite la un post de radio cu acoperire nationala.

 

Articolul 1.05

Obligativitatea pilotarii navelor

  1. Se interzice navelor maritime si fluvio-maritime de a naviga în sectorul maritim al Dunarii de Jos de la gura canalului Sulina pâna în portul Braila (km175), fara a avea la bord un pilot al Administratiei sau un pilot autorizat de Administratie sa exercite pilotajul.
  2. Navele fluviale, indiferent de pavilion, care naviga în amonte si aval, vor solicita la bord un pilot al Administratiei sau un pilot autorizat de aceasta, daca nu au la bord o persoana care sa detina un brevet corespunzator pentru a naviga si pe acest sector.

 

CAPITOLUL 2

DOCUMENTE SI CONDITII TEHNICE ALE NAVELOR

Articolul 2.01

Documentele navelor

Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, trebuie sa aiba la bord actul de nationalitate, precum si certificatele si documentele stabilite prin reglementarile nationale în vigoare si conventiile internationale la care România este parte.

 

Articolul 2.02

Certificate de tonaj

  1. Toate navele maritime si fluvio-maritime, pe lânga documentele prevazute la art. 2.01, trebuie sa aiba la bord un certificat de tonaj pentru canalul de Suez, sau un certificat de tonaj similar eliberat de Administratie.
  2. Certificatele prevazute la paragraful 1 de mai sus, sunt utilizate de Administratie pentru calcularea tarifelor de navigatie.
  3. În cazul lipsei certificatelor de tonaj prevazute la paragraful 1, Administratia va proceda la eliberarea unui astfel de certificat.
  4. Cheltuielile ocazionate de efectuarea masuratorilor necesare eliberarii certificatului de tonaj, sunt suportate de nava.

 

Articolul 2.03

Înclinarea admisa navelor

Navelor ce au o înclinare transversala mai mare de 4° nu li se permite navigatia în sectorul maritim al Dunarii de Jos.

 

Articolul 2.04

Verificarea pescajului navelor

  1. Conducatorii navelor maritime si fluvio-maritime au obligatia la sosirea din mare în rada Sulina, sa comunice pescajul real al navei în apa dulce, iar pilotul înainte de urcare la bord este obligat sa verifice exactitatea datelor comunicate.
  2. Se interzice intrarea din mare sau plecarea din port a navelor care au depasit limita admisa a pescajului comunicat de Administratie.
  3. În timpul operatiunilor de încarcare si/sau balastare, conducatorul navei este obligat sa urmareasca în permanenta pescajul navei, care nu trebuie sa depaseasca pescajul maxim admis pe sectorul maritim al Dunarii de Jos prevazut la art. 3.05, sau cel comunicat de Administratie.
  4. Înaintea îmbarcarii pilotului la bordul navei sau formatiei, acesta are obligatia sa verifice respectarea pescajului admis pentru ziua respectiva. Daca constata depasirea acestuia va informa Administratia si capitania de port.

 

CAPITOLUL 3

REGULI SPECIALE DE NAVIGATIE

Articolul 3.01

Directia de mars

  1. Pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, navele trebuie sa tina dreapta fata de sensul lor de înaintare.
  2. Se excepteaza cazurile când conditiile speciale locale impun schimbarea directiei de mars.
  3. În cazurile prevazute la paragraful 2 de mai sus, schimbarea directiei de mars se face numai dupa anuntarea prin semnalele sonore/vizuale prevazute în prezentul Regulament, prin radiotelefon, precum si dupa convenirea modului de întâlnire cu navele care naviga în zona.

 

Articolul 3.02

Masuri de siguranta

  1. Conducatorii navelor aflate în mars sau în stationare sunt obligati sa vegheze la siguranta navei, având pregatite în permanenta pentru a putea fi utilizate, ancorele, mijloacele de acostare si semnalizare si sa ia totodata masurile pentru ca nava lor sa nu constituie o piedica în calea navigatiei.
  2. În conditii hidrometeorologice nefavorabile (niveluri peste cota + 300 cm, la Tulcea, vânt peste forta 6 pe scala Beaufort/ 39-49 km/h, sloiuri etc.) trecerea prin cotul Tulcea va a fi facuta cu asistenta unui remorcher pus la dispozitie de Administratie. Costurile de asistenta cu remorcher sunt suportate de nava.

 

Articolul 3.03

Intalniri

În sectorul maritim al Dunarii de Jos:

  1. Navele fluviale izolate se abat din drumul navelor maritime.
  2. La întâlnirea sau depasirea unor convoaie sau nave mai mici a caror integritate sau siguranta pot fi periclitate de remuul, de valul sau efectele de suctiune produse de o nava maritima, aceasta îsi va reduce corespunzator si din timp viteza.
  3. Ambarcatiunile mici de orice fel se vor abate din timp din calea navelor autopropulsate si vor naviga la ce mult 15m distanta fata de unul din maluri.

 

Articolul 3.04

Obiecte parasite în fluviu

  1. Ancorele, lanturile sau alte obiecte parasite în fluviu pe sectorul maritim al Dunarii de Jos care încurca sau pericliteaza navigatia, vor fi recuperate de Administratie pe cheltuiala proprietarului acestora.
  2. Atunci când proprietarul nu a notificat locul si felul obiectelor pierdute sau nu poate fi urmarit, valorificarea va fi facuta de Administratie în vederea recuperarii cheltuielilor conform legislatiei în vigoare.
  3. Conducatorii navelor si convoaielor aflate în mars pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, când observa obiecte mari, colete, flotoare, ambarcatiuni sau nave în plutire pe acest sector, fara echipaj si lumini pe timpul noptii, si care constituie un pericol pentru navigatie, vor comunica pozitia lor Administratiei si capitaniei de port, cât si navelor ce naviga în zona. Administratia va lua masuri de asigurare a lor, si le va reda proprietarului dupa plata cheltuielilor generate de recuperarea si pastrarea lor sau le va valorifica conform prevederilor legale.

 

Articolul 3.05

Gabaritele navelor

  1. Pe sectorul maritim al Dunarii de Jos de la Braila pana la rada Sulina, in conditii normale, toate navele maritime si fluvio-maritime vor naviga cu un pescaj in apa dulce de maximum 23 picioare, respectiv 7,01 m. Situatia adancimilor se va comunica zilnic la un post de radio cu acoperire nationala care va fi adus la cunostinta navigatorilor prin aviz catre navigatori.
  2. In acest sector se permite navigatia, in conditii normale, a navelor cu lungimi de maximum 180 m si a constructiilor plutitoare cu latimi de maximum 40 m.
  3. In anumite situatii, in functie de nivelul apelor Dunarii, Administratia poate:
  1. dispune reducerea sau poate aproba depasirea pescajului prevazut la pct.1;
  2. aproba navigatia navelor cu o lungime mai mare de 180 m, dar care sa nu depaseasca 225 m lungime;
  3. aproba navigatia constructiilor plutitoare cu o latime mai mare de 40 m, daca conditiile hidrometeorologice permit acest lucru.
  1. Aprobarea depasirii pescajului sau a lungimii navei nu se poate da decat de pe o zi pe alta si va fi comunicata la Capitania portului si la Agentia de pilotaj. In aceasta situatie Administratia va stabili care este adancimea de navigatie, functie de care comandantul navei va asigura rezerva de pescaj necesara navigatiei in siguranta.
  2. Gabaritele convoaielor fluviale remorcate sau impinse vor respecta dimensiunile stabilite de recomandarile Comisiei Dunarii sau prin Reguli speciale si Avizele catre navigatori emise de Administratie pentru anumite sectoare sau situatii deosebite.

 

Articolul 3.06

Distanta ce trebuie respectata de nave si ambarcatiuni mici

  1. La trecerea prin zone cu navigatie dificila sau cu coturi pronuntate si pe sectorul de Dunare cuprins între bara Sulina si Mm 34, nu este permisa apropierea unei nave de alta la mai putin de 1 mila marina.
  2. Orice nava sau ambarcatiune mica nu va traversa canalul la o distanta mai mica de 1 mila marina de prova navelor maritime si fluvio-maritime aflate în mars.

 

Articolul 3.07

Blocarea senalului

  1. Este interzisa obturarea senalului cu orice fel de nave, materiale plutitoare, instalatii sau scule de pescuit.
  2. Pe sectorul maritim al Dunarii de Jos este interzis amplasarea plaselor sau a altor unelte de pescuit în senalul navigabil si în locurile stabilite pentru stationarea navelor.

 

CAPITOLUL 3.1

DISPOZITII SPECIALE PE CANALUL SULINA

Articolul 3.1.01

Nave ce nu pot naviga pe canalul Sulina

Navigatia cu vele a navelor cu un tonaj mai mare de 50 tone este interzisa pe canalul Sulina.

 

Articolul 3.1.02

Viteza de navigatie pe canalul Sulina

1. În sectoarele libere si fara restrictii, viteza de navigatie pe canal se stabileste de comun acord cu pilotul aflat la bord si nu poate depasi în nici un caz limitele de viteza stabilite mai jos pentru conditii hidrometeorologice normale:
 

Tip nava Amonte Aval
Nave mici 8 Nd 9 Nd
Remorchere sau convoaie 8 Nd 9 Nd
Nave pasageri, salvare, stins incendiu si militare 9 Nd 10 Nd
Nave maritime pâna la 4.000 tdw 7 Nd 9 Nd
Nave maritime intre 4.000 tdw si 12.000 tdw 6 Nd 8 Nd
Nave maritime intre 12.000 tdw si 25.000 tdw 5 Nd 7 Nd

Atunci când nivelul apei la Tulcea este peste cota + 300 cm, vitezele vor fi reduse la limita de guvernare în siguranta a navei si de formare a valurilor. La indicatiile pilotului, conducatorul este obligat sa reduca viteza navei corespunzator conditiilor din zona de navigatie.

 

Articolul 3.1.03

Navigatia la aceeasi înaltime, întâlniri, depasiri

  1. Navigatia la aceeasi înaltime este interzisa.
  2. La coturi si în locurile unde senalul nu ofera latime suficienta, depasirea si întâlnirea navelor este interzisa.
  3. La navigatia în amonte si în aval, depasirea este permisa numai între navele pâna la 4000 tone deplasament. Depasirea este permisa numai în locurile care ofera conditii corespunzatoare.
  4. Intalnirile si depasirile navelor maritime si fluvio-maritime pe timpul noptii pe sectorul cuprins intre gura Canalului Sulina - Mm 34 sunt interzise.

 

Articolul 3.1.04

Navigatia pe timp de noapte

  1. Navigatia intre Mm 0 (Portul Sulina) si bara este interzisa pe timpul noptii pentru toate navele, cu exceptia navelor Administratiei sau a celor special autorizate de aceasta.
  2. Navigatia aval pe timp de noapte este interzisa navelor maritime si fluvio-maritime, pe sectorul cuprins intre Mm 43 si Mm 0 (Portul Sulina).
  3. Navigatia amonte intre gura canalului Sulina si Mm 43 este permisa 24 ore din 24 cu exceptia navelor maritime cu lungimi mai mari de 140 m si/sau latimi de peste 28 metri, constructiilor noi fara propulsie proprie, a transporturilor speciale agabaritice precum si a navelor care transporta marfuri periculoase. Prin avize catre navigatori, Administratia poate sa restrictioneze sau sa intrerupa navigatia amonte intre gura canalului Sulina si Mm 43.
  4. In cazuri speciale, Administratia poate interzice navigatia amonte a unor nave, functie de conditiile hidrometeorologice si de navigatie existente.
  5. Navele maritime si fluvio-maritime vor avea radarul, statia radio si sistemul automat de identificare (AIS) in stare de functionare pe toata perioada navigatiei pe sectorul maritim al Dunarii.

 

Articolul 3.1.05

Canalul Sulina închis pentru navigatie

  1. Administratia hotaraste închiderea temporara a canalului Sulina când situatia o impune.
  2. În acest caz, la statiile de supraveghere de la Ceatal Sf. Gheorghe si Ceatal Izmail, se arboreaza pe timp de zi si pe timp de noapte, semnale de interzicere A1 (Anexa nr. 7 din "Regulamentul de navigatie pe Dunare") si se comunica navelor prin Agentiile de pilotaj si Capitaniile de port din Tulcea si Sulina închiderea temporara a canalului. Conducatorii navelor si convoaielor sunt obligati sa se conformeze dupa caz, prevederilor de la paragraful 3 si paragraful 4 de mai jos.
  3. Conducatorii navelor/convoaielor care naviga spre amonte vor lua masuri de ancorare sau acostare, în locurile semnalizate conform Regulamentului, sau în alte locuri indicate de pilot.
  4. Conducatorii navelor/convoaielor care naviga spre aval vor proceda în functie de pozitia, caracteristicile si conditiile de navigatie din momentul primirii comunicarii conform prevederilor art. 5.04, paragraful 4 si paragraful 5 din prezentul Regulament.

 

CAPITOLUL 3.2

DISPOZITII SPECIALE LA GURA CANALULUI SULINA

Articolul 3.2.01

Intrarea si iesirea prin gura canalului Sulina

  1. Intrarea prin gura Canalului Sulina este permisa 24 de ore din 24 cu exceptia conditiilor prevazute la capitolul 4, art. 4.01, art. 4.03 si capitolul 5, art. 5.04. In cazuri speciale, Administratia poate restrictiona trecerea unor nave daca conditiile de navigatie existente si/sau caracteristicile navelor nu sunt conforme cerintelor.
  2. Iesirea prin gura Canalului Sulina este permisa numai pe timpul zilei cu exceptia conditiilor prevazute capitolul 4, art. 4.01, art. 4.03 si capitolul 5, art. 5.04. In cazuri speciale, Administratia poate permite trecerea unor nave, analizand de la caz la caz conditiile existente, caracteristicile navei si gradul de urgenta al solicitarii.
  3. In cazul cand la gura Canalului Sulina, se executa lucrari de dragaje sau alte lucrari, reglementarea intrarii/iesirii navelor, se face prin semnalizarea prevazuta in prezentul Regulament si arborata de utilajele ce executa aceste activitati, sau prin program de trecere in zona lucrarilor, comunicat prin Avize catre navigatori, capitaniei de port si Agentiei de pilotaj Sulina.
  4. In caz de interdictie de a iesi in mare, nava este obligata sa ancoreze in locurile special amenajate si semnalizate in acest sens de catre Administratie, pana la ridicarea interdictiei.

 

Articolul 3.2.02

Alegerea locului de ancoraj în rada Sulina

  1. La sosirea în rada Sulina, conducatorul va alege locul de ancoraj, în asa fel încât nava sa nu stânjeneasca celelalte nave din apropiere si nici executarea manevrelor de intrare sau iesire în/din canalul Sulina.
  2. La sosirea din mare, conducatorul navei va comunica la Administratie si la Capitania portului Sulina, odata cu ora la care solicita pilot, caracteristicile navei, felul si cantitatea încarcaturii, pescajul maxim la sosire în apa dulce, portul de plecare, destinatia.

 

Articolul 3.2.03

Ordinea intrarii din rada în canalul Sulina

  1. De regula, ordinea intrarii din rada în canalul Sulina, este ordinea sosirii în rada. Se excepteaza navele de pasageri, navele încarcate cu marfuri perisabile sau periculoase si navele care se afla în pericol sau au nevoie de interventie medicala urgenta.
  2. Administratia poate stabili, pe criterii de siguranta, introducerea cu prioritate sau în alta ordine, a unor nave ce justifica aceasta masura.
  3. Navele cu încarcatura periculoasa, cele venite din zone cu epidemii sau cele care au la bord persoane suferind de boli contagioase, stabilite de organele sanitare ca periculoase (pesta, holera, febra galbena, etc.) nu vor fi introduse în canal fara aprobarea capitaniei de port si a autoritatilor sanitare, care vor comunica Administratiei permisiunea de intrare. Când din anumite motive (furtuna, avarii, cazuri de îmbolnaviri grave nemolipsitoare etc.) este totusi admisa intrarea lor în canal, navele vor ramâne pe canal, la locul indicat de Administratie în aval de portul Sulina si nu vor lua contact cu alte persoane în afara celor autorizate (Capitania de port, Politia de frontiera, Vama si autoritatile sanitar veterinare).

 

Articolul 3.2.04

Obligativitatea asistentei sau remorcarii navelor la trecerea prin gura Canalului Sulina

  1. Pentru intrarea sau iesirea prin gura canalului Sulina, navele care nu îndeplinesc conditiile de gabarit si/sau manevrabilitate necesare, vor fi asistate de regula de un remorcher al Administratiei.
  2. Deplasarea remorcherului se face în baza comenzii, predata de conducator pilotului si a confirmarii de primire a acesteia, facuta prin radiotelefon la Administratie. În final, confirmarea prestatiei si comanda se predau conducatorului remorcherului.
  3. Refuzarea asistentei remorcherului implica amânarea introducerii navei în canal, sau întoarcerea ei în aval de portul Sulina, iar consecintele datorate acestui refuz cad în sarcina conducatorului navei.

 

Articolul 3.2.05

Întâlnirea navelor la gura canalului Sulina

Este interzisa întâlnirea navelor în sectorul balizat de la gura Canalului Sulina.

 

CAPITOLUL 4

NAVIGATIA ÎN CONDITII DIFICILE

Articolul 4.01

Prevederi generale

  1. Navele intrate în canal au obligatia sa se informeze permanent prin radiotelefon de la celelalte nave din zona sau de la statiile de supraveghere ale Administratiei, asupra starii timpului.
  2. La aparitia sau prognozarea schimbarii conditiilor de navigatie, navele vor lua masuri de ancorare sau de acostare, în locurile semnalizate sau în alte locuri indicate de pilot, luând toate masurile prevazute în "Regulamentul de navigatie pe Dunare" conform prevederilor de la art.6.30, art.6.31, art.6.32 si art.6.33.
  3. Pe timp cu vizibilitate redusa (ceata, negura, ploaie deasa, zapada etc.) pe Canalul Sulina, navigatia este interzisa. În acest caz la catargul statiilor de supraveghere de pe canal, se arboreaza pavilionul "U" din codul international de semnale sau se comunica prin radiotelefon, conditiile si restrictiile existente, la cererea navelor ce urmeaza sa intre în canal.

 

Articolul 4.02

Caz special în situatie de curent puternic pe Canalul Sulina

  1. În cazul când pe Canalul Sulina curentul puternic creeaza conditii dificile de navigatie, la o cota a apei peste +300 cm la Tulcea, pe catargul statiei de la ceatal Izmail (Mm 43) se arboreaza o flamura neagra.
  2. În acest caz, conducatorii navelor maritime si fluvio - maritime trebuie sa ia masuri de precautie speciale, indicate de pilot (viteza redusa, asistenta unui remorcher, etc).

 

Articolul 4.03

Navigatia pe timp de iarna

  1. De la aparitia ghetii pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, navigatia se desfasoara în conditii speciale stabilite de Administratie. Dispozitiile Administratiei sunt obligatorii.
  2. Conducatorii navelor maritime si fluvio-maritime care urmeaza a naviga prin gheata se vor informa la Administratie asupra situatiei gheturilor pe Dunare, pentru a putea aprecia în functie de puterea motorului/motoarelor, constructia si starea navei, posibilitatea intrarii sau iesirii navei pe canalul Sulina cât si asupra efectuarii manevrelor sau plecarii din porturi.
  3. În toate masurile pe care le ia, conducatorul navei va tine cont de recomandarile pilotului si masurile stabilite de Administratie (ordinea de intrare în convoaie, viteza, locuri de asteptare etc).
  4. La navigatia prin gheata, conducatorii vor tine permanent legatura cu navele care actioneaza în gheata si cu Administratia pentru a comunica pozitia si starea ghetii si a primi informatiile privind conditiile si restrictiile de navigatie.
  5. Navele ramase în gheata au obligatia de a sta permanent pe ascultare radio în canalul 16 VHF.
  6. La navigatia pe culoarele naturale sau executate de navele ce actioneaza în gheata, navele sunt obligate sa navige numai pe aceste culoare, cu viteza corespunzatoare evitarii ruperii banchizelor de pe margini. Ancorarea, depasirea sau întâlnirea pe aceste culoare este interzisa.
  7. Navele blocate în gheata, aflate în pericol sau în calea altor nave mai puternice sunt obligate sa accepte interventia prioritara acordata de navele Administratiei ce actioneaza în gheata, pentru eliberarea senalului. De asemenea, în situatii deosebite pot cere ajutorul cu prioritate din partea navelor Administratiei. În ambele situatii navele vor pregati din timp remorci corespunzatoare prin locuri de mare rezistenta (nara ancora, somar etc.) si vor suporta cheltuielile corespunzatoare interventiei, indiferent de rezultatele obtinute.
  8. Administratia nu raspunde de daunele suferite de navele angajate în navigatia prin gheata, datorita sloiurilor, navelor de interventie sau din cauza altor nave si nu poate fi tinuta raspunzatoare pentru daunele provocate de navele angajate în gheata altor nave, instalatiilor, constructiilor hidrotehnice,si alte asemenea.
  9. Conducatorii navelor care au beneficiat de serviciile Administratiei, vor confirma în scris durata fiecarei prestatii, urmând ca agentul navei sa confirme în scris efectuarea platii. Navele care nu au angajat un agent vor efectua plata în numerar catre reprezentantul Administratiei.

 

CAPITOLUL 5

PILOTAREA NAVELOR

Articolul 5.01

Obligativitatea pilotarii navelor

  1. Toate navele maritime si fluvio-maritime indiferent de pavilion, care naviga pe sectorul maritim al Dunarii de Jos cuprins între gura Canalului Sulina si portul Braila (km175) sunt obligate a avea la bord un pilot al Administratiei sau autorizat de aceasta pentru efectuarea pilotajului în acest sector.
  2. Toate manevrele de acostare, plecare sau de schimbare a pozitiei navelor maritime si fluvio-maritime în porturile de pe sectorul maritim al Dunarii de Jos si în radele acestora, se vor executa numai în prezenta pilotului.
  3. Navele fluviale autopropulsate, care navigheaza amonte/aval sau care fac manevra în porturi, indiferent de pavilion, vor solicita la bord un pilot al Administratiei sau autorizat de aceasta, daca nu au la bord o persoana care sa fie atestata corespunzator pentru navigatia pe acest sector.

 

Articolul 5.02

Primirea si debarcarea pilotului la si de la bordul navei

  1. Pentru primirea la bord sau debarcarea în siguranta a pilotului, conducatorul navei este obligat sa reduca viteza navei sau sa opreasca, dupa împrejurari, luând în acest caz toate masurile necesare.
  2. La intrarea din mare în Canalul Sulina pilotarea navei este obligatorie de la o distanta minima de 1 Mm de la capatul din larg al digului de Nord de la gura canalului Sulina.
  3. La iesirea în mare din Canalul Sulina, pilotul se poate debarca de pe nava pilotata, la o distanta de cel putin 1 Mm de capatul din larg al digului de Nord al canalului Sulina.

 

Articolul 5.03

Locuri de îmbarcare si debarcare a pilotului

  1. Rada Sulina, pentru primirea sau debarcarea pilotului, cuprinde apele marii în sectorul delimitat de la geamandura 02 (prelungire cap dig Nord) pe o raza de 2 Mm, între relevmentele adevarate 0° - 121°;
  2. Porturile din sectorul maritim al Dunarii de Jos, radele acestora precum si în alte zone stabilite de catre Administratie prin avize catre navigatori;
  3. Pe sectorul maritim al Dunarii de Jos la Mm 44 si la Km 175 (Braila).

Articolul 5.04

Imposibilitatea imbarcarii si debarcarii pilotului în rada Sulina
Bara impracticabila

  1. Se considera "bara impracticabila" atunci când din cauza vântului puternic (forta 6-7/39 - 61km/h pe scala Beaufort) si a valurilor mari (gradul de agitatie al marii 5-6/înaltimea valurilor 2-6m, pe scala Douglas), navigatia prin bara si/sau debarcarea/îmbarcarea pilotului nu se pot face în siguranta. În acest caz se va comunica prin radiotelefon navelor. "Bara impracticabila" se declara de catre Administratie.
  2. Cand bara este declarata impracticabila, navele care urmeaza sa intre pe Canalul Sulina din mare, vor astepta în rada.
  3. Navele cu lungime sub 120 m care navigheaza în aval pentru iesire în mare, se pot angaja pe Canalul Sulina, cu obligatia de a ancora în zonele semnalizate, daca bara a ramas impracticabila.
  4. Navele cu o lungime mai mare de 120 m nu se vor angaja pe Canalul Sulina, pâna când bara nu va fi declarata practicabila.
  5. In situatii cand nave cu o lungime mai mare de 120 m, angajate pe Canalul Sulina sunt surprinse de declararea "barei impracticabile", acestea vor ancora sau vor acosta intr-un loc corespunzator indicat de pilot si aprobat de Administratie.

 

Articolul 5.05

Tratamentul pilotului la bord

Pe timpul prezentei pilotului la bord, conducatorul navei este obligat sa asigure acestuia masa si loc de odihna, la nivelul ofiterilor.

 

Articolul 5.06

Îndatoririle pilotului

  1. Inainte de plecarea în voiaj, pilotul are obligatia sa cunoasca conditiile hidrometeorologice, schimbarile si restrictiile din sectorul pe care urmeaza sa piloteze nava (schitele cu adancimile la praguri, avizele catre navigatori, si alte asemenea).
  2. Pilotul este obligat sa informeze conducatorul navei asupra regimului de navigatie pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, sa-i acorde asistenta la pilotarea navei precum si sa-i comunice toate restrictiile de navigatie din sectorul pe care navigheaza.
  3. Pilotul este obligat sa solicite, iar conducatorul sa puna la dispozitie toate datele privind caracteristicile navei, tipul de marfa, numele comandantului, armatorul/operatorul etc.
  4. Pilotul va informa capitania portului si Administratia, asupra manevrelor executate, pozitia navei, conditiile hidrometeorologice din zona, situatia traficului, evenimentele de navigatie, si altele asemenea.
  5. Pe timpul cât se afla la bordul navei/convoiului pilotul are obligatia de a furniza conducatorului toate informatiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava/convoiul sa navige si sa efectueze manevrele portuare în deplina siguranta.
  6. In rada porturilor de pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, pilotul care a venit sau pleaca cu nava, poate acorda asistenta pentru manevrele de intrare, iesire, ancorare, acostare, plecare si alte asemenea, numai dupa cunoasterea exacta a conditiilor necesare executarii in siguranta a manevrelor si dupa ce nava a primit aprobarea organelor competente (Capitania de port, Administratia portuara).
  7. Pilotul se va prezenta la bord cu documentele de atestare a identitatii si a dreptului de a pilota nave maritime (Legitimatia de pilot sau Autorizatia emisa de Administratie si Brevetul de pilot de Dunare Maritima).
  8. Pilotul are obligatia sa cunoasca limba engleza si una din limbile oficiale ale Comisiei Dunarii (rusa, franceza sau germana).
  9. Pilotul va informa conducatorul navei, ca in timpul manevrelor si la trecerea prin zone de navigatie dificila, are obligatia sa fie pe puntea de comanda. In cazul in care conducatorul este nevoit sa paraseasca comanda, pilotul va cere numirea unei persoane competente si raspunzatoare de conducerea navei pe timpul absentei acestuia. In caz de neconformare, pilotul va cere oprirea navei sau manevrei, iar daca nu sunt conditii favorabile pentru aceasta imediat, va pilota nava pana cand va avea posibilitatea opririi ei, informand despre aceasta imediat, in ordine, la capitania de port cea mai apropiata si la Administratie.
  10. La trecerea prin zona fiecarei statiuni de supraveghere si dirijare a navigatiei, capitanie de port sau agentie de pilotaj, pilotul are obligatia sa ia legatura prin radiotelefon cu acestea pentru a primi eventualele informatii suplimetare.
  11. Pilotul are obligatia sa verifice ca datele din "Buletinul de pilotaj", "Declaratia comandantului", "Confirmarile pentru prestatii" sau acte ce se emit de nava in legatura cu voiajul facut, sunt conforme cu realitatea si sa le predea Administratiei. Cand a constatat inexactitati in aceste documente, iar comandantul navei nu a vrut sa le rectifice, predarea acestora se va face insotita de un raport. In situatia in care pilotul constata ca informatiile cu privire la starea tehnica, primite de la conducatorul navei/convoiului nu sunt conforme realitatii, acesta are obligatia de a anunta capitania de port din zona de jurisdictie si Administratia. Pilotul nu va parasi bordul navei pana la terminarea cercetarii de catre organele capitaniei de port, si va contrasemna in calitate de martor, documentele intocmite.

 

Articolul 5.07

Îndatoririle conducatorilor navelor pilotate

  1. Sa respecte prevederile "Regulamentului de navigatie pe Dunare" si "Regulile Speciale de Navigatie aplicabile pe sectorul maritim al Dunarii de Jos".
  2. Sa verifice legitimatia/autorizatia emisa de Administratie prin care se atesta dreptul pilotului pentru executarea serviciului de pilotaj.
  3. Prin semnarea actelor de confirmare a prestatiilor de pilotaj prezentate de pilot, conducatorul navei confirma ora de prezentare a pilotului la bord care se considera ora de la care serviciul de pilotaj a început.
  4. Sa puna la dispozitia pilotului toate datele necesare asupra caracteristicilor de manevra ale navei si sa comunice acestuia starea tehnica a tuturor instalatiilor si aparaturii de navigatie, in vederea desfasurarii voiajului in siguranta. Conducatorul navei va asigura conditii pentru transmiterea si primirea mesajelor si informatiilor legate de desfasurarea voiajului.
  5. Conducatorul navei, dupa consultarea pilotului, da in mod direct si pe raspunderea sa comenzile pentru executarea marsului. Daca in interesul rapiditatii manevrelor, conducatorul apreciaza necesar sa lase ca pilotul sa dea direct aceste comenzi, manevrele executate in aceste conditii se considera ca fiind ordonate de conducator si angajeaza numai raspunderea acestuia.
  6. Conducatorul navei este raspunzator de manevrele navei sale si de orice daune ce vor rezulta in urma acestor manevre, chiar daca pilotul este prezent la bord.
  7. Conducatorul este obligat ca pe timpul manevrelor sau a voiajului prin zone dificile sa comande nemijlocit nava. Totusi in situatiile in care nu poate fi pe puntea de comanda, acesta trebuie sa desemneze o alta persoana competenta si raspunzatoare de comanda sau manevra navei.
  8. Conducatorul nu va permite altor membri de echipaj aflati in comanda sa stanjeneasca in niciun fel indeplinirea atributiilor de serviciu ale pilotului.
  9. Conducatorul convoiului/navei pilotat(e) este obligat sa furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, incarcatura, caracteristicile si puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum si orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot.
  10. Sa opreasca nava la cererea si in locurile indicate de pilot atunci cand apar neintelegeri cu acesta, pentru a permite venirea organelor capitaniei de port si Administratiei in vederea solutionarii litigiului.
  11. Sa confirme pana la plecarea de la bord a pilotului, toate prestatiile efectuate navei sale de catre serviciul de pilotaj si celelalte servicii prestate de terti sau de Administratie (pilotine, scafandri, remorchere de asistenta, si alte asemenea).
  12. Conducatorul convoiului/navei pilotat(e) nu are dreptul sa retina pilotul la bord dupa iesirea navei/convoiului din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu si are obligatia sa il debarce in siguranta. In cazul in care debarcarea nu se poate face in siguranta datorita conditiilor meteorologice si hidrologice, conducatorul navei/convoiului are obligatia de a asigura debarcarea pilotului in cel mai apropiat loc sigur, precum si intoarcerea acestuia la locul de resedinta al Administratiei, pe cheltuiala navei.

 

Articolul 5.08

Nerespectarea indicatiilor pilotului la bordul navelor

  1. În cazul când conducatorul unei nave nu accepta sau nu îndeplineste indicatiile pilotului, pilotul este dator sa ramâna la bordul navei, pe puntea de comanda si sa avertizeze conducatorul asupra consecintelor ce ar rezulta cu privire la periclitarea sigurantei navigatiei.
  2. Daca conducatorul navei persista în nerespectarea indicatiilor pilotului, pilotul va înstiinta prin orice mijloc capitania portului din zona si Administratia, solicitând oprirea navei pentru cercetari. La sosirea organelor capitaniei de port si Administratiei pilotul va prezenta un raport scris pentru cercetarea cazului.

 

Articolul 5.09

Masuri de siguranta la îmbarcarea si debarcarea pilotului

  1. Conducatorul navei este obligat ca la îmbarcarea si debarcarea pilotului sa puna la dispozitie scara de pilot, perfect corespunzatoare din punct de vedere tehnic, bine legata si în buna stare de curatenie, fiind raspunzator de orice prejudicii ce s-ar aduce integritatii corporale a pilotului.
  2. In cazul când pilotul constata ca mijloacele de îmbarcare/debarcare ale navei nu sunt corespunzatoare, acesta poate refuza îmbarcarea/debarcarea, pâna la crearea conditiilor normale de îmbarcare/debarcare.

 

Articolul 5.10

Solicitarea pilotului; nave pilot

  1. În afara solicitarii facute prin radiotelefon conform art. 3.2.02 paragraful 2, navele maritime si fluvio-maritime sosite în rada Sulina, pentru a solicita prezentarea la bord a pilotului vor arbora la loc vizibil deasupra cabinei de comanda, pavilionul cu dungi albastre si galbene alternative pe verticala (litera "G" din codul international de semnale) si vor emite semnalul sonor corespunzator aceleasi litere.
  2. De asemenea, solicitarea pilotului se poate face si prin cerere scrisa, depusa la agentiile de pilotaj, cu cel putin 4 ore înainte de catre reprezentantul navei.
  3. Serviciul de pilotaj este deservit de nave-pilot care pot fi identificate dupa urmatoarele semnale:

Ziua:
- la catarg un pavilion alb si rosu ( litera "N" din codul international de semnale);
Noaptea:
- la catarg, o lumina rosie sub o lumina alba, vizibile pe 360°.
Nava este vopsita în alb si pe ambele borduri este scris cu negru "PILOT".

CAPITOLUL 6

REMORCARE

Articolul 6.01

Formarea convoaielor

  1. Numarul maxim al unitatilor remorcate sau impinse pe Canalul Sulina, nu poate depasi patru unitati, cate doua in dana, cand se navigheaza amonte si doua unitati intr-o singura dana cand se navigheaza aval.
  2. Lungimea remorcii nu trebuie sa depaseasca 30 m, la mars amonte/aval.
  3. Functie de situatia hidrometeorologica existenta pe Canalul Sulina, a traficului de nave maritime/fluviale si a caracteristicilor remorcherelor/impingatoarelor cat si a unitatilor remorcate sau impinse, Administratia poate acorda derogari de la prevederile mai sus mentionate. Aceste derogari vor fi imediat comunicate de Administratie si Capitaniilor de Port din zona de jurisdictie unde urmeaza a se efectua aceste transporturi.

 

Articolul 6.02

Obligatiile remorcherului/impingatorului fata de navele din convoi

Atunci cand un convoi este ancorat sau acostat intr-un punct in sectorul maritim al Dunarii de Jos, remorcherul/impingatorul nu-l poate parasi inainte de a se asigura ca navele din convoiul sau, ancorate sau acostate, nu impiedica navigatia.

 

Articolul 6.03

Accesul convoaielor în bara Sulina

  1. Intrarea din mare în canalul Sulina este permisa remorcherelor având la remorca cel mult doua unitati si cu lungimea remorcii de maxim 100 m, dupa care se vor conforma prevederilor "Regulamentului de navigatie pe Dunare".
  2. Iesirea din canalul Sulina în mare, este permisa remorcherelor având la remorca maxim doua unitati si cu lungimea remorcii de maxim 50 m.
  3. Accesul convoaielor la bara Sulina va fi permis numai cu aprobarea Administratiei si în conditiile stabilite de catre aceasta.

 

Articolul 6.04

Remorcaje speciale

Pentru obtinerea autorizatiei de efectuare a remorcajelor speciale pe sectorul maritim al Dunarii de Jos, conducatorii convoiului trebuie sa depuna la Administratie schita convoiului cu toate caracteristicile (lungimea si latimea convoiului, lungimea remorcii, puterea remorcherului din prova si din pupa convoiului).

 

CAPITOLUL 7

MATERIALE PLUTITOARE

Articolul 7.01

Constructie, dimensiuni

  1. Materialele plutitoare alcatuite din mai multe elemente componente trebuie sa fie asamblate rigid, iar operatiunea de îmbinare si desfacere a lor în sectorul maritim al Dunarii de Jos, nu trebuie sa stânjeneasca sau sa devina o piedica pentru navigatie.
  2. Latimea materialelor plutitoare, remorcate pe Canalul Sulina, nu poate depasi 16 m, iar lungimea lor nu poate depasi 40 m.
  3. Materialele plutitoare care depasesc dimensiunile prevazute la paragraful 2 de mai sus nu pot naviga pe Canalul Sulina, fara autorizatia prealabila a Administratiei.

 

CAPITOLUL 8

TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE

Articolul 8.01

Declararea marfurilor periculoase transportate

Conducatorii navelor si convoaielor carora li se aplica prevederile A.D.N. si nu au pilot la bord, sunt obligati sa aduca la cunostinta prin radiotelefon Administratiei si Capitaniei Portului la intrarea in sectorul maritim al Dunarii de Jos (Km 175 si Mm 44), prin apelare in canalul 16 VHF si comunicare in canalul 71 VHF, datele prevazute la art. 8.02 din Partea - I "Regulamentul de navigatie pe Dunare".

 

Articolul 8.02

Loc de ancorare pentru navele cu marfuri periculoase. Autorizatii

  1. Navele care transporta marfuri periculoase si sosesc din mare pentru amonte, dar nu au timpul necesar pentru a tranzita Canalul Sulina pe timp de zi, vor ancora in rada maritima.
  2. Navele care transporta marfuri periculoase si navigheaza în aval, si nu au timpul necesar de a tranzita canalul Sulina pe timp de zi, vor ancora în zona cuprinsa de la Mm 34 ½ la Mm 35 mal drept.

 

CAPITOLUL 9

RASPUNDERI ÎN CAZ DE PREJUDICII

Articolul 9.01

Prejudiciile la nave

Administratia nu raspunde pentru nici un fel de prejudicii aduse navelor în timpul trecerii lor prin sectorul maritim al Dunarii de Jos.

 

Articolul 9.02

Prejudiciile la calea navigabila

  1. Avariile produse digurilor, pereurilor, cheiurilor, epiurilor, semnalizarii plutitoare/costiere cât si blocarile senalului sau poluariile produse de catre navele si convoaiele care navigheaza în sectorul maritim al Dunarii de Jos, se considera prejudicii aduse Administratiei si toate pagubele rezultate din acestea sunt suportate de nava/convoiul care le-a cauzat.
  2. Navele si convoaiele iesite în mare, sunt obligate sa ancoreze în rada Sulina pentru cercetari daca au produs avarii la trecerea prin sectorul maritim al Dunarii de Jos.

 

CAPITOLUL 10

PREVENIREA POLUARII APELOR SI ELIMINAREA DESEURILOR REZULTATE LA BORDUL NAVELOR

Articolul 10.01

Informarea asupra producerii unei poluari

  1. În cazul producerii unei poluari accidentale, conducatorii navelor si convoaielor respective, vor informa prin orice mijloc existent la bord despre aceasta capitania de port cea mai apropiata si Administratia.

Informarea va contine în mod obligatoriu urmatoarele:

  1. tipul, numele si pavilionul navei care face comunicarea;
  2. numele conducatorului navei/convoiului;
  3. conditiile hidrometeorologice la locul si momentul producerii poluarii (vizibilitate, forta si directia vântului, viteza curentului);
  4. marimea suprafetei poluate (întindere mare/mica, pata);
  5. grosimea stratului poluant;
  6. caracteristici privind natura/starea poluantului (toxic, otravitor, inflamabil, exploziv/solid, lichid, gazos );
  7. masurile care au fost luate pentru combaterea efectelor poluarii.

Conducatorul navei/convoiului poate completa fiecare comunicare cu orice alte informatii referitoare la poluare.

  1. Conducatorii navelor/convoaielor care în timpul navigatiei pe sectorul maritim al Dunarii de Jos observa unele fenomene de poluare a apei, vor informa capitania de port cea mai apropiata si Administratia despre aceasta, si pe cât posibil va comunica datele specificate la paragraful 1 de mai sus.

 

Articolul 10.02

Jurnale de inregistrare si evidenta hidrocarburi si deseuri

  1. Navele maritime si fluvio-maritime vor avea la bord documentele si registrele prevazute de Conventia MARPOL 73/78 cu amendamentele ulterioare, dupa cum urmeaza:
  • Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor;
  • Jurnalul de înregistrare a operatiunilor de descarcare a gunoiului.
  1. Fiecare înscris din jurnalele mentionate mai sus, trebuie sa poarte data si semnatura persoanei responsabile cu astfel de operatiuni. Fiecare pagina completata va fi semnata de conducatorul navei.
  2. Înscrisurile în jurnalele sus mentionate se fac în limba oficiala a statului sub pavilionul caruia navigheaza nava si în limba engleza.
  3. Capitaniile de port si Administratia au dreptul de a verifica exactitatea înscrisurilor facute în jurnalele sus mentionate si a lua copii dupa acestea.

 

CAPITOLUL 11

DIVERSE

Articolul 11.01

Cazuri speciale

  1. În cazuri speciale ce se stabilesc de catre Administratie, navele vor putea naviga cu alte formatii de convoaie, cu conditia expresa de a nu periclita în nici un fel siguranta navigatiei unitatilor proprii sau a celorlalte nave.
  2. În perioada când Administratia a închis navigatia pe canalul Sulina în conditiile art.3.1.04, art.3.1.05, art.4.01 si art.4.03 navele sale vor putea naviga pe raspunderea sa, în interesul îndepartarii cauzelor care au determinat închiderea navigatiei sau pentru luarea altor masuri corespunzatoare situatiei.